Noi, cei din presa constănţeană, avem o relaţie complicată. Suntem solidari în funcţie de context şi conjunctură – zic la modul general şi mă refer inclusiv la mine. Funcţionează dublul standard de multe ori. Dar, când primarul Constanţei spune că unii nu se numesc presă, fără să-şi asume cu nume şi prenume la cine se referă, ca să arate că e bărbat până la capăt… stop! Bine, nu contează în realitate la cine se referă, doar arătam că nu e nici curajos, nici asumat cu o astfel de afirmaţie. Apoi, ce ne transmite onor primarul? Că jurnalişti sunt doar cei care cad într-o stare de admiraţie profundă când vine vorba de persoana domniei sale şi îi ridică statui şi cântă ode de preamărire. E un model pe care l-am mai văzut şi la alţii. Deranjant e că am văzut asta şi pe la alţi lideri PNL Constanţa. De ce spun deranjant? Pentru că aveam alte aşteptări. Dar, să revin la Chiţac. Are o aroganţă pe care cu toţii am sesizat-o şi pe care am pus-o pe seama mediului din care provine. Am zis că e militar, aveam pornirea să accept comportamentul omului. Au fost de ajuns câteva interacţiuni, la care se adaugă comentariul despre presă, ca să înţeleg că nu, n-are treabă uniforma de militar. Pur şi simplu nu are respect faţă de oamenii care nu fac parte din cercul preocupărilor sale – politică, militară, anumite grupuri. Ne consideră inferiori. Să presupunem că greşesc şi că e doar supărat pe jurnaliştii care îl critică. Dar l-am văzut şi la întâlnirile cu cetăţenii. Comportamentul lui mi-a indicat atât: „Nu vreau să fiu aici”. Şi, când te gândeşti că vin alegerile şi se prefigurează că ia încă un mandat… vis! În caz că nu ştiaţi „legenda” care circulă prin târg: „e agreat de americani” şi d-aia e ca şi bătut în cuie pe funcţia câştigată în 2020. Amuzant. Eu insist să cred în chestii mai pământeşti: nu se prefigurează nici un contracandidat serios şi „d-aia”.
Şi-acum, ca să nu o mai lălăi: vă mai amintiţi episodul cu Măndilă, consilierul primarului, care a lansat la tv comentariul cum că jurnaliştii critică administraţia locală pentru că le-au fost „tăiate” contractele? Vă reamintesc faptul că nu tăiase nimeni nici un contract, ele încetaseră de drept. Acela a fost primul semnal. Oricât de corecţi am încerca să fim în relaţia cu administraţia locală actuală, există acolo pregătit şi un atac murdar, în caz că „ieşim din front” şi ne permitem luxul să criticăm. Să fiu mai limpede: n-au nici o jenă să arunce cu noroi în cei care “nu sunt cu ei”. Şi, încă ceva: nu uit că în campanie unul dintre articolele care l-au făcut „mare” pe actualul primar a fost scris de unul dintre consilierii lui, livrat unui ziar, pe bani, şi publicat ca atare. Ştiu asta pentru că mi-a fost făcută şi mie „oferta”. Am refuzat. Articolul era un atac mizerabil. Şi e regretabil că în campanie ajungem să le facem unora şi altora astfel de jocuri. Că de aia ajungem în ipostaza asta, cu politicieni care ne folosesc, iar apoi ne arată că ne dispreţuiesc, că nu însemnăm nimic decât nişte biete „instrumente”.
Editorial publicat în: www.focuspress.ro
