Suntem vinovaţi cu toţii şi nu ne facem bine prea curând. Mă refer la presă. În goana după „trafic” (cât mai mulţi cititori online), aruncăm pe piaţă nişte titluri care n-au nici o legătură cu textele propriu-zise, postăm prostii culese de pe Facebook, care nu au legătură cu realitatea, strâmbăm adevăruri pentru a şoca… Pentru toate astea, îmi cer iertare cititorilor care au aşteptări legate de… normalitate.
Zilele trecute, când am văzut cum se răspândeşte o ştire cu un val îngheţat – care după titlul articolului (e mult spus articol!!!) ar fi trebuit să fie din Eforie -, m-a încercat o oarecare ciudă: “Uite-i, băi, pe ăştia, ce s-au scos la numărul de cititori…”, după care am realizat că e o tâmpenie fără margini să-ţi înşeli cititorul, fie şi în glumă. Rolul presei nu este acela de a deveni Facebook! Nu suntem Facebook! Ori facem presă, ori devenim reţea de socializare şi măcar nu ne mai dăm deştepţi că suntem jurnalişti! Ori răspândim pe reţeaua de socializare articole adevărate, rodul unei munci serioase… ori ne ducem acasă şi croşetăm, ne punem silicoane, facem emisiuni de divertisment cu paraşute şi… asta e!
Tot de zilele trecute, am remarcat şi articolul cu CEDO care ar fi interzis botezul… La articolul acesta, am văzut că deja au existat reacţii de genul: „Cât de jos poate ajunge o publicaţie pentru a-şi atrage cititorii?”. Asta pentru că CEDO n-a interzis nimic de genul ăsta!!! Pe de altă parte, am văzut şi o sumedenie de oameni care au luat de bun articolul cu pricina şi l-au împrăştiat pe Facebook.
Cât timp mai avem de gând, în goana după număr de cititori, contabilizaţi pe trafic.ro, să ne jucăm? Cât mai durează până devenim responsabili, cu capul pe umeri, dedicaţi meseriei cu adevărat? Lansez întrebările astea nu doar colegilor, ci şi mie!!! Rămânem etichetaţi ca cei care “minţim poporul cu televizorul”, continuăm să promovăm balaoacheşe despuiate de dragul audienţei sau…?!!??
