Am citit comentarii din ambele „tabere“ care s-au exprimat pe seama festivalului de la Costinești. N-am fost acolo, n-a ajuns nici fii-miu. Nu că n-ar fi vrut, dar e plecat cu munca momentan. Pe lângă comentarii, am văzut și imagini video de pe la festival, că, deh, urmăresc și știrile de la TV și au existat și cunoscuți care mi-au trimis ce au filmat pe acolo, nu cumva să rămân în necunoștință de cauză.
Vă zic sincer, când mi-a zis prima dată fii-miu că se duce la acest festival (nu anul ăsta, data trecută), m-au apucat toți nervii: „Măi, dar eu așa te-am educat, să asculți toate mizeriile, să auzi cum înjură unii și alții de pe o scenă?!“ Și i-am zis să nu meargă, că o fi, că o păți… Adevărul e că, major fiind, nu am cum să îl leg în lanțuri. Asta una. A doua: cum putem noi, părinții, să rupem tinerii de „găștile“ lor, de acele sentimente de apartenență la o gașcă, de libertatea că fac ceva la care strâmbă din nas părinții, oricât de multă educație am fi „îndesat“ noi în copii? Și-apoi, mai sesizez o chestie: văd cetățeni care se declară oripilați de limbajul suburban promovat de anumiți „artiști“ care au urcat pe scena de la Costinești. Aceiași cetățeni nu sunt, în viața reală, nici modele de buni creștini, nici modele de oameni cinstiți. Ba suspectez că, în timpul liber (nu pe rețelele de socializare, unde pozează drept indivizi cu o moralitate de fier), au și apucături neortodoxe, înjură și așa mai departe.
Nu spun că sunt fan ori că susțin muzica aia care, după mine, nu e muzică, dar dacă aș spune acum că nu am înjurat vreodată, m-ar bate cu pietre colegii din redacție. Nu spun nici că sunt eroine mămicile care s-au dus să își păzească fiicele sau fiii minori la festival, vreau să spun în schimb că, în societatea în care trăim, acel festival e o gură de oxigen pentru stațiunea Costinești. Da, aduce bani pentru o localitate care vara din așa ceva trăiește: turism. Sigur, nu doar banii contează. Contează educația. Altminteri, ne trezim peste un număr de ani că la vot ne oripilăm din nou: aoleu, ce era să iasă, aoleu, ce-am votat / n-am votat… Aoleu, tinerii nu știu, nu fac, nu dreg, n-au cultură generală, trag pe nas etc.
Sigur, putem zice astea dacă privim doar într-o direcție, și anume exclusiv către faptul că festivalul e promovat de un tânăr pe care poate nu-l suportăm (că a scos nu-știu-ce prostie pe gură), că niște așa-ziși artiști „cântă“ înjurături de mama, scot pe gură invitații explicite la sex etc. Și, pe aceeași linie, putem vedea doar tembelul care a încurajat un minor să sară de pe scenă, de a ajuns bietul nefericit la Urgență. Dar știți ce mai e de văzut, dacă tot avem senzația că acolo totul e negru? Bunăoară, niște artiști care anul acesta au urcat pe scenă și au zis: „Nu vă drogați“. Acest apel și altele de acest tip înseamnă educație. Fie și de pe scena unui festival atât de hulit. Și știți ce cred eu? De fapt, știu sigur, fiindcă am avut plăcerea să cunosc o serie de tineri care au mers anul acesta la festivalul „depravării“ (e o ironie): aceiași tineri la care fac referire merg și la teatru, sunt și olimpici la franceză, română etc. Și vorbesc foarte serios.
Prin urmare, nu are cum să îi strice o participare sau două-trei la evenimentul de la Costinești. Ca să se „defecteze“, să nu mai fie buni de nimic, să ajungă ratați, loaze, scursuri (și ce am mai văzut că opinează unii) e nevoie de mult mai multe elemente. Nu te dez-educă festivalul în cauză, nu te duci pe căi greșite doar de la niște melodii tembele. În schimb… recunosc, pe tinerii care „cântă“ anumite nenorociri, i-aș lua la șuturi. De ce? Fiindcă aia nu e muzică. Din acest punct de vedere, probabil că organizatorii ar putea găsi o variantă să mai filtreze. Nu poți lăsa la microfon orice amețit care azi se visează vedetă, iar mâine va fi un strălucit „nu-și mai amintește nimeni de el și cum îl cheamă“.
Editorial publicat inițial în Focus Press.
